Algn teme

NOTĂ INFORMATIVĂ
la proiectul de lege cu privire la modificarea şi completarea unor acte legislative

Prin prezentul proiect se propune de modificat şi completat Codul de procedură penală, astfel, încît, drepturile, interesele şi libertăţilor omului să fie asigurare prin prisma desfăşurării procedurii penale.
Reforma procedurii penale rezultă din prevederile Programului deactivitate a Guvernului pentru anii 2011-2014 ” Integrare Europeană – Libertate, Democraţie şi Bunăstare”, care stabileşte un capitol foarte consistent la capitolul „Reforma Justiţiei”.
Procedura penală este cadrul normativ care implică direct afectarea drepturilor, intereselor şi libertăţilor persoanei, astfel, statul prin adoptarea cadrului procesual penal este obligat să acorde maximegaranţii încît toate intervenţiile în drepturile persoanei să fie motivate din punct de vedere al interesului general al comunităţii şi securitatea statutului.
Considerăm că lentoarea justiţiei penale ar putea fi remediată nu numai prin mijloace care îi sunt acesteia destinate şi prin modul în care acestea sunt întrebuinţate. Ci mai ales printr-o mai bună definire a priorităţilor în cadrulpoliticilor penale, atît în ceea ce priveşte forma, cît şi fondul prin:
- recurgerea la principiul oportunităţii urmăririi penale;
- recurgerea, pentru a rezolva problema infracţiunilor uşoare, mai puţin grave la procedurile similare, împăcarea părţilor, medierea, simplificarea procedurilor ordinare simple;
- asigurarea egalităţii armelor în procesul penal.
Reieşind dinschema Codului de procedură penală Ministerul Justiţiei propune, următoarele modificări şi completări.

Urmărirea penală
Urmărirea penală este acea fază a procesului penal care se realizează prin prisma principiului prezumţiei nevinovăţiei, dar totodată impune o limitare a drepturilor persoanei ca măsuri ce rezultă dintr-o bănuială rezonabilă cu privire la săvîrşirea unei anumiteinfracţiuni. Anume din acest considerent statul prin reglementări este obligat să elaboreze şi să aplice acel mecanism normativ care ar asigura echilibru între interesul statului şi drepturile omului.
Prezentul cadru normativ, impune o procedură birocratică la desfăşurarea urmăririi penale, astfel încît, în rezultatul prevalării factorului birocratic în activitatea cotidiană de urmărirepenală:
nu s-a reuşit a evita institutul de „control premergător", care în final este dublat în procesul de urmărire penală;
s-a înmulţit esenţial cantitatea de documente ce se conţin în dosar, dar care au practic acelaşi conţinut.
La acest capitol, drept exemplu, se menţionează, că pentru a obţine o autorizare a efectuării unei acţiuni operative sau de urmărire penală, sunt necesare:raportul colaboratorului operativ, după caz;
autorizarea conducătorului instituţiei;
propunerea ofiţerului de urmărire penală;
autorizarea conducătorului organului de urmărire penală;
ordonanţa procurorului sau ofiţerului de urmărire penală;
demersul procurorului către judecătorul de instrucţie;
autorizarea actului procesual de către procurorul ierarhic superior;
încheierea judecătorului deinstrucţie.
Factorul birocratic existent la moment în faza emiterii actului procesual atrage după sine şi declinul de competenţă a persoanelor implicate în procedura penală.
Întru soluţionarea acestei probleme, Ministerul Justiţiei propune de a exclude din cadrul procedurii penale atribuţiile procesuale ale conducătorului organului de urmărire penală şi anume atribuţia de a ceredosarul la control, de a da indicaţii în scris pe dosar şi a aviza actele ofiţerului de urmărire penală. Această excludere vine întru asigurarea independenţei ofiţerului de urmărire penală pe dosar şi sporirea responsabilităţii lui pentru calitatea şi legalitatea actelor emise. Totodată, conducătorul urmăririi penale este procurorul, care la fel are atribuţia de a da indicaţii pe dosar, în...