Obiceiuri Craciun

Tradiţii şi obiceiuri de Crăciun şi Anul Nou
din Corni, jud. Botoşani




Atmosfera specifică obiceiurilor pentru sărbătorile de Crăciun şi Anul Nou începe cu peste trei săptămâni înainte, de ziua Sfântului Andrei, la 30 noiembrie. Încă de la începutul postului, tinerii şi copiii din sat, potrivit tradiţiei, împacă lăutarii, stabilesc rolurile pe care le vor avea în cadrul alaiuluice va colinda casele gospodarilor în perioada sărbătorilor şi încep repetiţiile.
Obiceiul colindatului în Ajunul Crăciunului există din vremuri îndepărtate numai în satul Corni, nu şi în satele vecine. Cu colindul umblă copiii, tinerii şi chiar adulţii pe la rude şi prieteni.
Un obicei care se presupune a fi de sorginte slavă este „Hoiranul“. Acesta este o colindă în limba rusă, cumulte cuvinte modificate de-a lungul timpului. Alaiul este alcătuit din tinerii care fac jocurile de Crăciun şi de Anul Nou, fiind acompaniaţi de fanfara din satul Balta-Arsă. Cu „Hoiranul“ se umblă în seara primei zile de Crăciun, pe la casele tinerilor, care, în perioada sărbătorilor, participă la balurile ce se organizează la căminul cultural, precum şi la alţi gospodari din sat care-i primesc.Un alt obicei care s-a păstrat până în prezent este colindatul cu Steaua de către grupuri de copii (în general băieţi), în toate cele trei zile ale Crăciunului (numai ziua).
Sărbătoarea cea mai îndrăgită de toată lumea este Ajunul Anului Nou. Aceasta începe din dimineaţa ultimei zile a anului cu vizionarea de către mai marii comunităţii locale şi de către o mare parte din populaţia satuluia jocului „Alinierea“ şi a jocurilor de măşti. Cu această ocazie unul din membrii alaiului prezintă o urătură cu realizările semnificative la nivelul satului din cursul anului, dar şi cu aspecte satirice din toate domeniile de activitate. După vizionare sunt traversate toate uliţele şi străzile satului până în seara zilei de 1 ianuarie, când, în una din intersecţiile principale ale satului, seorganizează ceremonialul de încheiere, pe care localnicii îl denumesc „tăierea spinului“. Membrii grupului „Alinierea“ cuprinde următoarele personaje: un şef (calfă), turci (îmbrăcaţi în costumaţie turcească), ofiţeri etc.
În întreg ceremonialul desfăşurat pe uliţele satului, mascaţii sunt cei mai îndrăgiţi. Ziua, în ajun şi de Anul Nou, vezi grupuri de oameni de toate vârstele care ies săadmire sau însoţesc alaiul multicolor al mascaţilor (babe, mirese, turci, medici, artiste, personaje malefice, cucoane etc.).
Câteva ore în seara de ajun, copiii trec de la casă la casă prezentând tradiţionalul pluguşor şi urările cuvenite pentru noul an care se apropie. După ce copiii şi-au încheiat misiunea, intră în scenă tinerii şi unii dintre gospodari, în grupuri mai mari, care continuăuratul şi în seara de Anul Nou.
Teatrul folcloric este reprezentat atât prin teatrul propriu-zis, în varianta haiducească (Banda lui Jianu, la Corni) cât şi ca elemente componente la jocurile tematice cu măşti. În cadrul comunei Corni acestea sunt: jocul căiuţilor din Sarafineşti, de o autenticitate şi originalitate necunoscută în alte părţi, jocul ursului , jocul caprei şi apoi jocul măştilorpropriu-zise.
Banda lui Jianu cuprinde în distribuţie următoarele personaje: Jianu (este căpitanul bandei, se îmbracă haiduceşte şi are pistoale în mâini), Anul Vechi (barbă albă, căciulă ţuguiată, suman, opinci în picioare), Anul Nou (un tânăr îmbrăcat în costum naţional), Turcul I, Turcul II (chipiu cu pampon şi funde din panglici de mătase, tunică roşie, diagonală dublă cu rozete,ighileţi; un brâuşor îşi răsfiră franjurile peste fusta albă; iţari, bocanci, sabie), Mireasa (logodnica Jianului; tânăr travestit), Alexa (tânăr ce doreşte a intra în bandă), Haiduc I şi Haiduc II.
Banda este formată din tineri căsătoriţi (dar şi din copii). În noaptea Anului Nou ei umblă pe la casele celor mai de vază gospodari, pe la prieteni. Un tânăr dă „bună seara“ la fereastră şi...