poemas de autores juchitecos
Shahuéla'
Dxi uca' ba'du',
biíya' shahuéla' zuba guishe,
hrindisa lu shaibá',
hricaala'dxi',
ne hriete nisalú'.
Hriní' guendaba'du' stine':
Shii ndi' hrusiguunashaata
shahuéla' ya'.
Gudi'di' dxi,
biníise',
guca' badunguiiuhuiini';
gudi'di' iza,
guca' binnihuayala;
stale, stale iza gudi'di',
guca' binnigola.
Yanna zúuba' ndani' guishe,
hra guríshahuéla'que',
hrúuyadxié' shaibá',
hricaaladxe',
ne hriete nisaluá'.
Ma nanna' yanna,
shahuéla' ni nadxiishaata ladxiduá',
shingue hrusiguuna lii.
Autor: Gabriel López Chiñas
Dxapahuiini' Dxapahuiini' Shavizende,
ni gule' ndani' yoo' beñe,
hrizá lu gubidxa nda',
yanni hranda xtagabe'ñe'.
Dxapahuiini' binnixquidxe',
ni hriguite tanguyú, guie'tiiqui, ne guituyánni,
ne hro ndani' bladuyú.
Ba'du' hrini' diidxazá,
luguiaa hrutoo guetahuana,
hrishuuba nisa hra lidxi,
hriguite bidxichihuana'.
Dxapahuiini' shiéñee,
hracané nñaa' guiuutu shuba',
siadó'guie'ru' ma cunduuba',
ne hrugue' bihui nisacuba.
Dxapahuiini' binnixquidxe',
hro gueta deche badiá',
cue' bishoze ne jñaa,
laga cha'ca' cabidxiaa.
Dxapahuiini'nadxiiladxe',
nagueenda zaniisilu',
za'cu' badudxaapa hro',
nayeche' zabánilu'.
Zaculu' bidaaniguie',
hruaalu' ziuu bidaaniro',
zahuilu' bizuudiolán,
ziuyoou' hra cashidxi són.
Zadxe'lu' nguiiu gabi lii
pa zanou' gacalu' sheela,
ti lii nga shunaxhidó'
ini'xcaandabe lu gueela'.
Xtale cuete zacágui
dxi lii guedaichaganou',
zadxaalu' yuze nabani,
zieche' bisho'zo' ne jñoou'.Dxapahuiini' binnixquidxe',
ma ziaa', sicarú guiaanu',
na' hriguiidxedxiiche' lii,
biiya', guluu xquendabiaanu'.
Diidxazá
Naacabe' ma chee diidxazá,
ma guiruti' zani' la';
ma birábilushe naacabe'
diidxa' guní binnizá.
Diidxa' guní binnizá,
ziné binidxaba la',
yanna ca binni nuu xpiaani'
guirá' hriní' diidxaxtiá.
¡Ay!, diidxazá, diidxazá,
ca ni bidiideche lii, qui gannadica' pabiá'
nñaaca' gunashiica' lii.
¡Ay!, diidxazá, diidxazá,
diidxa' hrusibani na',
na' nanna zanitilu',
dxi initi gubidxaca'.
MACARIO MATUS
Nacáahui dóo biráa guéela
dxíi gúule cáa Binni Záa.
Bindáani cáa lúu xcúu yáaga
nandxóo síica yáaga bióongo,
biáale cáa ndáani máani dúuxhu
síica béedxe, síica máni béeñee.
Ráa biéete biáani dóo
bizáani gubíidxa zóo,
Iáanibixhóoze dóo dúu
bidxáaga náa cáa bée
cáa dxáa bíicu níisa,
Iáaca mée ucáa jñáa dúu.
Raquée biláa cáa binni záa
ráa biníidxi cáa bée
sííca bíigu ngóola,
biláahua cáa bée Iúu níisa
síica béenda gáali
nuáa xhíiñi íique xhíidxi.
Tíi díidxa yóoxho
birennda láadxi dóo cáa bée
née birée ¡áa cáa bée Bínni Záa,
cáa níi riníi díidxa Záa,
nanáaxhi, nagáachi, rídxáaga yáa,
níi cayáapa rúu nayáaguíée,
nanjóo síica cáa dáani zúu,
nadíipa síica béedxe xhíñáa
née béedxe tée, cáa nayóoxho
bixhóoze dúu née jñáa cía dúu, bíichi dúu.
Stíidxa Binni Záa
náaca nii stíidxa yáaga,
riúunda stíi máani ripáapa,
stúuxu gubíidxa, stíi bíi,
cáa béele guíi, níisa dóo, guíigu
biáaca síica pé’ guibáa.
Náaca níi stiidxa cáa bidóo,
stii cáa bixhóoze núu née bizáana núu máani dúuxhu
síica béedxeyúu, síica béeñe
née cáa bíigu lúu yáati.
Náaca níi ríidxi stíi cáa miáati quíi rihuínni,
stíi cáa dáani zúu, stíi bíi, béeñe
stíi guiidxi layúu rihuínni, riníibi.
Gúule cáa bée lúu xcúu
stíi cáa yáaga yóoxho
ndáani cáa máani dúuxhu.
Yáaga bióongo, guennda dxíiña, yáaga níisa,
guiée xhúuba, xtáaga béeñe
ngáa bixhóoze ngóola cáa bée.
Nguée cáa cáa béedxe, guéeu, bíicu níisa
gúuca cáabixhóoze góola yóoxho cáa bée.
Nguée rúuni guíigu quée biláa láa cáa bée
née bidíi níisa cáa máani quée
cáa guxháana cáa Binni Záa.
Cáa náa cáa guennda quée ripíapa lúu bíi
née rigúu béedxe cáa máani dúux, quée riéete
cáa níi lúu cáa dáani dxíiba guíichi lúu cáa.
Cáa bixhóoze góola dúu ngáa cáa Bínni Záa
cáa níi gudíidi láaga cáa lúu níisa née dan
stíi layúu guíidxi Luláa.
Cáa béeza lúu...
Regístrate para leer el documento completo.