Structura Compusa Otel Beton

METODE SI MATERIALE FOLOSITE
LA PODURI CU STRUCTURǍ MIXTǍ
OŢEL - BETON



CAPITOLUL 1

ISTORIC ASUPRA EVOLUTIEI PODURILOR


Evolutia podurilor de-a lungul istoriei a fost determinata de evolutia societatii omenesti în fiecare orânduire sociala traversata. Podurile au aparut din necesitatea traversarii obstacolelor întâlnite în drumul oamenilor: ape curgatoare, vai adânci siaccidentate, prapastii si au evoluat de la formele cele mai simple ce utilizau în principal materiale de constructie existente în natura (lemn si piatra), pâna la formele moderne de astazi realizate din beton respectiv din otel sau din combinatii ale celor doua materiale. Ritmul de dezvoltare al constructiei de poduri a fost direct influentat de descoperirea materialelor de constructie noi si performantecum sunt betonul armat si precomprimat, otelul, materialele compozite care au condus nu numai la abordarea unor tipuri noi de structuri, de neimaginat în trecut, dar mai ales la realizarea unor poduri ce pot conduce la traversari ale unor obstacole de dimensiuni mari.
Primele tipuri de poduri, cele mai simple forme, au aparut firesc din necesitatea de a oferi omului o posibilitate de traversarea unor obstacole, dat fiind faptul ca nu exista o cale de ocolire a obstacolului. Traversarea apelor si a altor obstacole s-a facut la început pe poduri primitive din trunchiuri de copai, din liane sau chiar din piatra.
Exista însa si poduri naturale rezultate în urma unor fenomene de modificare a morfologiei scoartei terestre sau prin prabusirea tavanelor unor pesteri, având uneori dimensiuniimportante si oferind în epoca moderna posibilitatea construirii unor cai de comunicatie fara a realiza o alta structura de rezistenta. Este cazul podului natural numit “Podul lui Dumnezeu” din
localitatea Ponoarele, judetul Gorj (Fig. 1.1).
Constructia podurilor realizate prin contributia omului îsi are originile în Egipt si Mesopotamia, dar si în Europa Mediteraneeana, mai ales în ImperiulRoman. Primul pod important a fost realizat peste râul Eufrat, în Babilon, în anul 600 î.e.n. si avea o lungime de aproximativ 300 m. Pilele (Pila – parte a infrastructurii podului pe care exista reazeme intermediare ce sustin suprastructura) erau construite din caramida si utilizau pentru îmbinare un mortar de asfalt. Sectiunea pilelor avea 21 m lungime si 9 m latime.Suprastructura era realizata dintrunchiuri de palmier dispuse alaturat.

Fig. 1.1 Podul lui Dumnezeu din localitatea Ponoarele, jud. Gorj

Ritmul constructiei de poduri a devenit semnificativ în perioada Imperiului Roman. Romanii au ramas în istoria podurilor atât prin structurile de apeducte pentru alimentarea cu apa a localitatilor, ce se întindeau pe zeci de km, dar si prin lucrarile de poduri realizate în special subforma de bolti si arce din piatra si lemn.
Cel mai mare pod din lemn construit de romani a fost podul peste Dunare la Drobeta Turnu Severin, conceput si realizat de Apollodor din Damasc între anii 104 -105 d.H. pentru a permite armatelor romane traversarea Dunarii. Podul, prezentat în Fig. 1.5, dupa o reconstituire a inginerului francez Edgar Dupperex, avea suprastructura realizata din arceconcentrice din lemn de stejar pe care rezema calea. Lungimea totala a podului a fost de aproximativ 1071 m, fiind acoperita cu 21 de deschideri de câte 33 m fiecare. Pilele ce sustineau suprastructura aveau o latime de 18 m si erau realizate la exterior din zidarie uscata de piatra, iar la interior din blocuri de piatra îmbinate cu ciment roman.


Fig. 1.2 Deschiderile de capat ale poduluipeste Dunare
de la Drobeta Turnu Severin
A - Culeea de pe malul românesc
B – Culeea de pe malul sârbesc


Romanii au realizat si poduri masive importante având ca element principal de rezistenta bolta în plin cintru (în arc de cerc) realizata din blocuri de piatra cioplita. Cel mai important pod de acest fel, având cea mai mare înaltime deasupra apei (circa 65 m) a fost realizat pe vremea...