Cdvfc

CURS 17

Principalele institutii din pravile

Instituitia propietatii

Dreptul de proprietate evolueaza in directia degajarii prop feudale de stravechiul drept de folosinta al taranilor, inceput prin reforma lui C-tin Mavrocordat. Legiuirile adoptate in cea de-a 2a faza a regimului turco-fanariotcmarcheaza trecerea de la conceptul prop divizatecde tip feudal la conceptia propabsolute, precizandu-se ca atributele prop pot fi impartite intre doua persoane dintre care una are dritul fiintei lucrului (nuda proprietate) si cealalta persoana dritul folosului lucrului (uzufructul), dar ele se pot reuni si asupra unei singure persoane si atunci dritul propreitatii este desavarsit sau absolut.
Aceeasi tendinta se desprinde si din textele care prevad ca raporturile juridicedintre boieri si tarani se stabilesc pe baza unui contract de amfiteoza, asa cum prevede Legiuirea Caragea, de unde rezulta ce aceste raporturi nu mai au o baza legala, ci una contractuala. Aceasta inseamna o recunoastere indirecta al dreptului absolut de proprietate al boierilor asupra mosiei, iar transmiterea folosintei unei parti din mosie catre tarani in baza contractului de amfiteoza nuaduce atingere cu nimic dreptului absolut de proprietate al boierilor. Acest drept s-a extins si asupra padurilor, ceea ce inseamna ca utilizarea fondului forestier de catre tarani pt satisfacerea cerintelor proprii nu mai este gratuita, ei fiind obligati sa plateasca o taxa, denumita zeciuiala, asa cum se prevede in “asezamantul pentru pentru paduri si dumbravi” dat de domnul Alexandru Moruzi.In materia proprietatii au existat unele ingerinte din partea domnilor fanarioti, acestia prropunand sa desfiinteze stravechiul drept de proprietate, atat al boierilor, cat si al taranilor si sa acapareze pamanturile acestora pentru a le distribui cilentelelor politice. De exemplu, cu ocazia discutarii proiectului Codului Calimach, in Sfatul de obste al tarii, domnul Scarlat Calimach a pretinsca la origine toate pamanturile au fost ale domnului, data fiind calitatea sa de titular al lui dominuiun emines, si ca atare, nu poate exista proprietate privata fara hrisov de danie domneasca, astfel incat toate terenurile stapanite fara hrisov urmau sa treaca in stapanirea domnului. Sfatul de obste al tarii a respins aceasta interpretare si pretentiile domnului fanariot aratand ca, potrivitLegii Tarii, sunt domnesti numai terenurile pustii si pustiite, dar chiar daca am admite ca la origine toate terenurile au fost domnesti si au ajuns in stapanirea taranilor si boierilor fara hrisov de danie, ele oricum au devenit proprietatea ecestora prin efectul prescriptiei celei mai lungi durate, cu termen de 40de ani, care se aplica si imobilelor domnesti.

PersoaneleClasificarea persoanelor se facea dupa noroc in slobozi, robi si sloboziti. Taranii care munceau pe mosiile boierilor erau denumiti clacasi sau locuitori. Legislatia acestei perioade da expresie intereselor boierilor de a mari continuu numarul zilelor de claca. De exemplu, Pravalniceasca Condica prevede minim 6 zile, max 12 zile de claca. Legiuirea Caragea prevede min 12 zile si cu nart sporit. Se constatatotodata cresterea impresionanta a numarului scutelnicilor si postslujnicilor, adica cei care se aflau in stare de dependenta personala fata de boieri si nu aveau obligatii fiscale fata de stat, ceea ce a determinat adoptarea unor masuri de stopare a acestui fenomen care ameninta baza fiscala a statului. In 1814, s-a stabilit in Tara Romaneasca ca in niciun judet, numarul scutelnicilor sipostslujnicilor nu poate fi mare decat numarul birnicilor.
Robii erau asimilati lucrurilor, recunoscandu-li-se o capacitatea juridica limitata in masura asigurarii anumitor interese ale proprietarilor lor. De exemplu, robii puteau sa apara ca reprezentanti ai stapanilor in raporturile acestora cu alte persoane.
In ceea ce priveste persoanele juridice, acestea sunt reglementate in...