Dezvoltarea sectoarelor bazate pe potentialul capitalului uman: o sansa de relansare a economiei republicii moldova

Solo disponible en BuenasTareas
  • Páginas : 6 (1441 palabras )
  • Descarga(s) : 0
  • Publicado : 29 de abril de 2011
Leer documento completo
Vista previa del texto
DEZVOLTAREA SECTOARELOR BAZATE PE POTENŢILUL CAPITALULUI UMAN: O ŞANSĂ DE RELANSARE A ECONOMIEI REPUBLIICII MOLDOVA

Puşcaş Cristina
Studentă la fac. BAA, ASEMPotrivit ultimelor date publicate de Biroul Naţional de Statistică, economia Republicii Moldova s-a contractat în anul 2009 cu -6,5% faţă de anul precedent. O atare involuţie pare să fie una mult mai favorabilă faţă de cea anticipată de Guvern de -8%.Pe parcursul trimestrului IV 2009 economia a înregistrat un declin de „numai" 2,4% în termeni reali faţă de anul trecut, ceea ce face onotabilă diferenţă faţă de regresul economic de pe parcursul primelor trei trimestre (-7,7%). Prin urmare, la finele anului 2009 economia moldovenească prezentă semnale tot mai clare de stabilizare.
Banca Mondială, după o serie de observări asupra a 192 de state, a concluzionat că doar 16% ale creşterii economice se datorează capitalului fizic, 20%- capitalului natural şi în jur de 64%-capitalului uman şi social. În plus, fiecare an folosit pentru a învăţa creează o creştere cu 9-10% a salariului. Pe exemplul unor state ca Germania, Japonia, Coreea, putem observa că posibilitatea unei creşteri economice rapide s-a datorat, în primul rînd, concentrării potenţialului educaţional şi folosirii energiei capitalului intelectual, ceea ce a permis un progres tehnico-ştiinţific şi apoi economicconsiderabil. Pentru ei cheltuielile subsatanţiale pentru învăţămînt şi ştiinţă nu au fost un rezultat al creşterii economice, ci o condiţie, un punct de plecare.
Ştiinţei economice i-au trebuit aproape două secole pentru a reveni la remarca smithiană conform căreia investiţiile în cunoştinţele şi aptitudinile indivizilor produc profit şi participă direct la înavuţirea unei naţiuni. Trebuiesă menţionăm faptul că cercetătorii s-au aplecat cu mai multă atenţie asupra studiului capitalului uman într-o epocă în care problema rarităţii resurselor se făcea simţită prin preconizate crize alimentare, ale petrolului (anii 1970) sau ale materiilor prime. Economiştii au realizat, atunci, mai mult ca niciodată, că accentul trebuie mutat nu pe exploatarea extensivă a resurselor naturale, ci peutilizarea lor intensivă; or, noua abordare implică calitatea capitalului uman.
Caracteristic pentru Republica Moldova este fenomenul de brai drain. Brain drain sau mişcarea capitalului uman este fenomenul de emigrare a persoanelor educate sau talentate din cauze diverse: conflicte sociale, lipsa de oportunităţi, insatisfacţia materială în ţară, etc.Instituţiile Republicii Moldova prezintădiferite cifre. Recensământul din 2004 a arătat că ar fi plecaţi din ţară 280.000 de oameni, Biroul Naţional de Statistică a arătat că ar fi vorba de 380.000, în presă a mai figurat cifra de un milion şi mai mult. Pe lîngă migraţia sezonieră, în care e implicat capitalul uman necalificat, avem tinerii cu studii şi abilităţi care pleacă în Europa fără să mai revină. Grecia, Italia, România — suntdestinaţia celor cu facultăţi şi profesii. Exportul de capital uman semnalează, în prezent, existenţa unei probleme. Migrarea creierelor reprezintă o pierdere pentru societate, deoarece banii investiţi în formarea capitalului uman nu pot fi recuperaţi. Societatea pierde producţia pe care ar fi putut-o realiza cu ajutorul indivizilor în formarea cărora a investit.
Schimbările rapide în domeniultehnologic şi mediile sociale din ce în ce mai sofisticate conduc spre modificări structurale fără precedent, în care metodele şi abordările clasice nu pot oferi soluţii viabile. Se impune astfel luarea în considerare a unor mecanisme de intervenţie din ce în ce mai inovative în vederea susţinerii căilor corecte şi sustenabile de progres. Componentele pentru aceste abordări trebuie să includă...
tracking img