Tareas

Introducere

Problema tipologiei dreptului in conditiile actuale capata o importanta deosebit de mare. In sec. XX numarul sistemelor juridice a crescut aproape de 3 ori si acum atinge cifra de 200.

In acest context, este vorba, bineinteles, nu numai despre caracterisicile numerice si despre varietatea considerabila a sistemelor juridice nationale, ci si despre neuniformitatea dezvoltariisociale si istorice, care determina jonctiunea intr-o sectiune sincronica a celor mai diferite stadii de dezvoltare a dreptului. De aceea tipologia juridica este o premisa necesara a analizei diferentiate, multilaterale a hartii juridice a lumii. In plan filozofic ea demonstreaza unitatea comunului – tipului de drept istoric, specificului - familiei de drep, si a unicitatii – sistemului juridicnational concret. Analiza respectiva este mai ales necesara statelor care nu au traditii vechi, stabile in conditiile legiferarii, care intreprind primii pasi in crearea cadrului normativ national; deoarece in baza acestea este posibil de a determina trasaturile specifice ale fiecarei familii de drept, si pe baza realitatii din tarile respective de a determina propria cale in aceasta directie.Scopul prezentei lucrari rezida in studierea literaturii de specialitate in domeniul propus pentru investigatie, a opiniilor doctrinare in materie si ca rezultat formularea anumitor concluzii referitoare la tipologia dreptului.

Pentru realizarea scopului propus lucrarea de fata a fost structurata in trei capitole, in care, intr-o ordine logica si consecutiva m-am straduit sa reflect toate aspecteletematicii abordate, in vederea carui fapt am analizat nu numai parerile autorilor autohtoni, ci si romani si rusi.

Consideratii generale privint tipologia dreptului

Dupa parerea unor autori, obiectul fundamental al tipologiei juridice este categoria de „sistem juridic”, strins legata de asa notiuni conceptuale initiale ca „harta juridica a lumii”, „tipul de drept istoric”, „familiasistemelor juridice”, „sistem juridic national”. Intr-un sens restrins sub sistem juridic se subintelege dreptul unui stat concret, indicat terminologic prin „sistem national”. In acest caz notiunea de „sistem juridic” nu este sinonimul notiunii „sistem de drept”, deoarece aceasta din urma este o notiune institutiva ce dezvaluie legaturile reciproce, raportul si structura ramurilor dreptului, fapt ce estedeterminat de factori de ordin obiectivi si subiectivi.

Notiunea de „sistem juridic”, considera aceiasi autori, este mai larga decit cea de „sistem de drept”. Pe linga structura institutiva de drept ( sistem de drept ) ea mai cuprinde si un sir de componente ale vietii juridice a societatii, analiza carora permite evidentierea acelor parti si aspecte ale dezvoltarii juridice, care nu pot fielucidate doar prin analiza structurii institutive.

Notiunea de „sistem juridic” folosita in al doilea sens este foarte legata de dreptul comparat. Aici terminologia este destul de diversa: de la termenul „familia sistemelor juridice”, „cercuri juridice” la „comunitate structurala”; cel mai restrins fiind termenul „familie juridica”.

Categoria „familie juridica” serveste pentru desemnareaunitatii relative a sistemelor juridice nationale, care au principii juridice asemanatoare si reflecta acele particularitati ale sistemelor indicate, care sint conditionate de asemanarea dezvoltarii lor istorice concrete: structuri, izvoarelor, institutiilor si ramurilor principale, culturii juridice, traditiilor etc. Ea este auxiliara in raport cu notiunea „ tipul de drept istoric”, reflectind maiintii de toate independenta relativa a formei juridice, particularitatile continutului tehnico-juridic al dreptului.

Asa dar, o familie juridica este o totalitate de sisteme juridice nationale in cadrul unui tip de drept, asociate prin comunitatea formarii istorice, structurii izvoarelor, principalelor ramuri si institutii juridice, aplicarii dreptului, aparatului de notiuni si categorii ale...